Index alfabetic
A - Adevarul,
Acedia, Asceza, Ascultarea, Averea
B - Binele,
Biserica, Blândetea, Bogatia, Bucuria, Bunatatea
C - Casatoria,
Constiinta, Creatia, Credinta, Crestinismul, Crucea Sfânta,
Cultura, Cumpatarea, Cunoasterea, Cunoasterea sinelui,
Cuvântul
D - Daruri,
Defaimarea, Demoni, Desavârsirea, Desfrânarea, Despatimirea, Dragostea, Dreapta socoteala,
Duhovnicul, Duhul Sfânt, Dumnezeu, Durerea, Dusmani
E - Ecumenism,
Educatia, Egoism
F - Familia,
Fapte, Fericirea, Frica, Frumusetea
G - Gândurile,
Grijile
H - Harul
I - Iadul,
Ideile, Iertarea, Iisus Hristos,
Iluzia, Inima, Invidia, Ispita, Iubirea de arginti
Î - Încercari,
Încredere, Înfrânarea, Întelepciunea,
Întristarea
J - Jertfirea
sinelui, Judecarea,
Justitie
L - Lacrimile,
Lacomia, Lenea, Lepadarea, Libertatea, Linistea
M - Martiriu,
Mâncarea, Mândria, Mânia, Mântuirea, Menirea, Mila, Moartea, Monahul, Morala, Multumire, Munca
N - Nadejdea
O - Ocara,
Omul, Omul si lumea,
Omul si religia
P - Pacea,
Patimi, Pacatul, Placerea, Pocainta, Poruncile, Postul, Preotia, Prietenia, Privegherea, Providenta
R - Rabdarea,
Raiul, Ratiunea, Raul, Razbunarea, Reculegerea, Religia, Revelatia, Roadele rugaciunii,
Robie, Rugaciunea, Rugaciunea lui
Iisus
S - Saracia,
Secularizare,
Setea, Sfatuirea, Sfintenia, Singuratatea, Slujirea, Smerenia, Spovedania, Suferinta, Sufletul
S - Stiinta
T - Tainele
Sfinte, Tacerea,
Timpul, Tineri - sfaturi,
Traditia, Triadologia, Trupul
V - Viata,
Viata în Hristos,
Viciu, Virtutea, Voia proprie, Vointa
Adevarul
„Om desavârsit este acela care iubeste adevarul si
dreptatea, care Îl iubeste pe Dumnezeu, Sfântul Vasile cel Mare.
„Fructul esential al sufletului este adevarul, Sfântul Vasile cel Mare.
„Consimtamântul general fara adevar, o eroare veche, Sfântul Ciprian.
„Atâta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, câta siguranta îi dau
blândetea, smerenia si dragostea, Sfântul Marcu Ascetul.
„Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut înca , Sfântul Grigorie de Nazianz.
„Când noi însine nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii?
, Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Cautarea fara patima duce la adevar, Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Credinta este începutul vietii, iar dragostea sfârsitul ei. Între ele - adevarul,
Sfântul Ignatie al Antiohiei.
„Adevarul îl împinge pe om sa caute adevarul, Sfântul Macarie.
„Învata gura sa vorbeasca ce-i în inima ta , Pimen.
„Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele
acestui adevar integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrâng si
asupra cunoasterii fragmentare de ordin stiintific, întoarsa spre realitatea
universala data, obiectiva , N. A. Berdiaev.
„Fara smerenie, adevarul e orb, Ilie Edictul.
„Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea
lui Dumnezeu , Christos Yannaras.
„Adevarul nu raspunde la întrebarea CE? Ci la întrebarea CINE? .
Acedia
Acedia „vecina cu tristetea si încercata mai ales de cei însingurati, este un
vrajmas mai înversunat, obisnuit celor ce traiesc în pustiu , Sfântul Ioan
Casian.
„Însanatosirea si leacul ei (acediei n.n.) izvorasc din liniste. Aceasta este
mângâierea celui ispitit de ea. Dar din întâlniri nu primeste niciodata lumina
mângâierii si convorbirile cu oamenii nu-l tamaduiesc, ci-l odihnesc pentru o
vreme, dupa aceea se ridica împotriva lui cu mai multa tarie. El are neaparat
nevoie de un om luminat, cercat în astea, ca sa fie luminat de el si întarit în
toata vremea de credinta , Sfântul Isaac Sirul.
„Toate patimile tin sau numai de iutimea sufletului, sau numai de partea
poftitoare a lui, sau de cea rationala, cum e uitarea sau nestiinta. Dar
acedia, facându-se stapâna peste toate puterile sufletului stârneste deodata
aproape toate patimile. De aceea este si cea mai grea dintre toate celelalte
patimi. Bine zice asa Domnul, când da doctoria împotriva ei : „întru rabdarea
voastra veti dobândi sufletele voastre , Luca 21,19, Sfântul Maxim
Marturisitorul.
Asceza
„Este cu neputinta sa se faca cineva dintr-o data barbat bun si întelept.
Trebuie gând staruitor, vietuire, încercare, vreme, nevointa si dor dupa lucru
bun , Sfântul Antonie cel Mare.
„Tinta ultima - împaratia cerurilor; scopul - curatia inimii. Postul, privegherea,
… nu sunt desavârsirea, ci uneltele desavârsirii. Domnul da harul Sau
tâlcuitorilor dupa vrednicia si darul ascultarii , Sfântul Ioan Casian.
„A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te
curati pentru Dumnezeu , Sfântul Grigorie de Nazianz.
„Pe cât înfloreste trupul, pe atât sufletul se ofileste, si pe cât trupul se
ofileste, pe atât înfloreste sufletul , Pateric.
„Fara asceza si fara înfrânare e cu neputinta celui ce se nevoieste în evlavie
sa subjuge patimile carnii , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Dobândirea Împaratiei consta, cel putin pentru început, din cucerirea unui loc
care este în mine si pe care nu-l cunosc, pentru ca eu nu ma aflu acolo .
„Ascetul da iar misticul primeste .
„Eu îmi omor trupul pentru ca altfel ma ucide el .
„Nu cu instrumentele culturii, ci cu mâinile lor goale au mentinut ascetii
idealul crestin la înaltimea lui transcendentala .
„Vinde tot ce ai, ba mai mult, vinde tot ce esti .
„Un sportiv îsi exerseaza trupul, un ascet îsi exerseaza carnea .
„Asceza - lupta interioara cu scopul de a câstiga o stapânire a spiritualului
asupra materialului .
„Cel ce «lucreaza» este Dumnezeu si cel ce «transpira» este omul .
„Nu sfaturile sau medicamentele sunt cele care vindeca sufletul bolnav, care
dau viata unei minti moarte, care curatesc o inima pângarita, ci metodele
ascetice ale Bisericii Ortodoxe: înfrânarea, dragostea, rugaciunea si paza
mintii de provocarile satanei, serpuite prin cugetari rele , Hieroteos Vlachos.
Ascultarea
„Nu povatuitul povatuieste pe povatuitor ci povatuitorul pe povatuit, nu eu am
sa scot la iveala greseala povatuitorului, ci el are sa faca aceasta cu
greseala mea, nu eu sunt judecatorul lui, ci el este, judecatorul meu , Sfântul
Ioan Scararul.
„Precum cel ce nu are povatuitor se rataceste usor pe drum, asa si cel ce umbla
pe o cale singuratica dupa voia sa, se pierde usor, chiar daca are toata
întelepciunea lumii , Sfântul Ioan Scararul.
„…Caci ascultarea înseamna a nu te încrede în tine, în savârsirea celor bune,
pâna la sfârsitul vietii , Sfântul Ioan Scararul.
„Precum faptuirea este calea spre vedere, asa ascultarea e calea spre liniste ,
Sfântul Ioan Scararul.
„Daca înaintând pe drumul ascultarii, vei schiopata, sa stii ca nu vei strabate
usor distanta cealalta ce îti sta în fata, adica vietuirea cea dupa Hristos,
nici nu vei fi încununat cu cununa daruita biruitorilor … iar daca va veni
asupra ta vreo furtuna si vreo clatinare, acestea vor fi pe masura neascultarii
tale. Caci cel ce asculta cu adevarat nici diavolul însusi … nu-l poate vatama
, Sfântul Ioan Scararul.
„…Cel ce doreste sa vietuiasca fara greseala trebuie sa petreaca în supunerea
fata de un parinte încercat si nesupus înselarii … si sa socoteasca porunca si
sfatul lui ca pe cuvintele si sfatul lui Dumnezeu … , Sfântul Ioan Scararul.
„Exceptii de desavârsire fara sfatuire, ascultare sunt rare , Sfântul Ioan
Scararul.
„Ascultarea este mormânt al vointei si înviere a smereniei , Sfântul Ioan
Scararul.
„Nu staretii lipsesc ci ascultatorii , Arhim. Sofronie.
„Nu datorez supunere celui care nu se supune lui Dumnezeu .
„Daca aceasta iubire pentru Hristos dispare de la un parinte, fiul nu mai poate
ramâne în ascultare .
„… Poate sa para tot atât de stupid sa stropesti lemnul uscat în desert, ca si
repetarea neîncetata, împotriva tuturor gândurilor, a unei formule de
rugaciune. Aceasta rugaciune este apa care uda inima de piatra, ce va deveni
într-o zi inima din carne prin rabdarea si prin stradania omului si prin mila
lui Dumnezeu .
Averea
„Nu vreau ca tu sa fii robul banilor, dar nici ca te uiti ca la niste dusmani
la cele ce ti-au fost date de Dumnezeu spre folosul tau. Sa nu cumva sa spui
vreodata ca banii apartin diavolului , Sfântul Chiril al Ierusalimului.
„Cum sa-ti pun sub ochi suferintele saracului, ca sa întelegi din ce suspine
îti aduni tu comorile? , Sfântul Vasile cel Mare.
„Nu este bogat cel ce are multe averi ci cel ce nu are nevoie de multe ,
Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Bogatia si saracia nu sunt prin ele însasi nici bune nici rele, ele devin asa
dupa dispozitiile celor care le folosesc , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pântecele. Nu sunt si
acestia închinatori la idoli? , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul
dracului, eu îl concep ca pe o scara dubla. Daca-l posezi, indiferent în ce
cantitati, si te misti în sus binefacator pe scara, nu mai e ochiul dracului.
Iar daca cobori, te duce cu el în infern… , Petre Tutea.
Binele
„Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu , Sfântul
Antonie cel Mare.
„Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, decât ostenindu-te ,
Sfântul Vasile cel Mare.
„Ceea ce are omul dumnezeiesc în el este putinta de a face bine , Sfântul
Grigorie de Nazianz.
„Binele nu are margini , Sfântul Grigorie de Nyssa.
„A nu face binele înseamna a face raul , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut , Sfântul
Ioan Damaschin.
„Pentru orice lucru bun, Dumnezeu Se bucura , Sfântul Efrem Sirul.
„Priviti Binele însusi daca puteti. Astfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este
bun prin vreun alt bine decât prin El Însusi. (...) N-ar exista bunuri
variabile, daca n-ar exista un bun imuabil , Fericitul Augustin.
„Motivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care
credinciosul trebuie sa tina seama în actiunile sale, este valoarea absoluta a
binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui , Hristu Andrutsos.
Biserica
„Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui
Dumnezeu, acolo este Biserica , Sfântul Irineu.
„Hristos zideste Biserica din pietre inteligibile , Sfântul Chiril al
Alexandriei.
„Nimic nu poate sfâsia trupul Bisericii atât de mult ca mândria , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Era frumoasa vremea când casele erau biserici, fata de acum, când bisericile sunt
case , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Biserica este noua zidire a lumii. Privind în ea, Îl descoperi pe Cel ce este
totul în toate , Sfântul Grigorie de Nyssa.
„Biserica este în acelasi timp o serie de imagini sau icoane reprezentând
simultan pe Dumnezeu, cosmosul, omul si sufletul , Sfântul Maxim
Marturisitorul.
„Biserica se întelege în doua feluri: adunarea credinciosilor si unitatea
sufletului , Sfântul Macarie.
„Nu poate exista Biserica în afara iubirii , Sfântul Ioan de Kronstadt.
„Pentru cel care se roaga neîncetat, lumea întreaga devine biserica , Cuviosul
Siluan.
„Biserica : Cosmosul cosmosului , Origen.
„Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi învinsa , Fericitul Ieronim.
„Biserica este Trupul extins al lui Hristos în întreaga umanitate si creatie.
Iisus Hristos îi aduna pe cei ce se mântuiesc si îi ridica la asemanarea cu
Sine, prin energia harului din Biserica , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
„Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti , Pr. prof. Dumitru
Staniloae.
„Biserica este icoana Sfintei Treimi, o «unitate a comuniunii», o «unitate a
dragostei» , Pr. prof. Constantin Galeriu.
„Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin
Cuvântul si Duhul Sau , Pr. prof. Ion Bria.
„Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si
dominatie, ci de iubire si comuniune , Pr. prof. Dumitru Popescu.
„Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui
Hristos cel personal , Pr. prof. Dumitru Popescu.
„Biserica este în lume marele rug aprins al carui foc nesfârsit nu este
altcineva decât Duhul Sfânt , O. Clement.
„A se aduna în Biserica, în notiunea crestinismului primar, înseamna a alcatui
o adunare al carei scop este a descoperi, a realiza Biserica , Alex.,
Schmemann.
„Ma duc la Biserica, înseamna ca eu merg la adunarea credinciosilor ca împreuna
sa alcatuim Biserica, ca sa fiu madular al Trupului lui Hristos , Alex.,
Schmemann.
„Adunarea Bisericii … nu este însumarea oamenilor pacatosi si nevrednici care o
compun, ci Trupul lui Hristos. Adeseori spunem ca mergem la Biserica pentru ca
sa primim ajutor, putere harica, mângâiere …, uitam ca noi suntem Biserica ca
Hristos se afla în madularele Sale … noi suntem întru Hristos si Hristos în noi
, Alex., Schmemann.
„În biserica afli ca existi , Petre Tutea.
„Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici! , Petre Tutea.
„Hristos este Biserica concentrata în realitate personala, iar Biserica este
Hristos dezvaluit în realitatea istorica , A. Mateina.
Blândetea
„Raspunde cu blândete si rabdare si, înaintea patimilor, rabda cu placere si
smerenie Domnului , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Frâneaza iutimea sufletului cu iubirea, vestejeste pofta lui cu înfrânarea si
înaripeaza cugetarea lui cu rugaciunea … , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Frânarea iutimii se face prin tacerea le vremea cuvenita; frânarea poftei
nerationale prin hrana cu masura; frânarea gândurilor fara rânduiala prin
rugaciune într-un singur gând , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Trei sunt virtutile care aduc mintii lumina totdeauna: a nu vedea rautatea
vreunui om; a rabda netulburat cele ce vin asupra noastra; si a face bine celor
ce ne fac rau … , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Blândetea este sprijinul rabdarii, usa iubirii. ... Prin blândete, sufletul se
apropie de simplitate, care este idealul fiintei spirituale , Pr. prof. Dumitru
Staniloae.
Bogatia
„Bogatii considera averile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor,
pentru ca ei au pus mâna mai întâi pe ele. Daca fiecare om si-ar opri pentru
sine numai atât cât îi trebuie pentru satisfacerea nevoilor sale si daca ar da
ce-i prisoseste celui nevoias, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sarac .
. . Oare nu esti lacom, nu esti hot când însusesti cele ce ti-au fost date în
administrarea ta ? Cel ce dezbraca pe cel îmbracat se numeste borfas. Merita
oare alt nume cel care nu îmbraca pe cel gol, odata ce poate face aceasta ?
Pâinea, pe care o tii tu, este a celui flamând ; haina, pe care o pastrezi în
lazile tale, este a celui dezbracat ; încaltamintea, care se strica în casele
tale, este a celui descult ; argintul pe care-l tii îngropat, este al celui
nevoias. Deci, pe atâtia oameni nedreptatesti câtor ai putea sa le dai din
avutiile tale , Sfântul Vasile cel Mare.
„Când vei socoti câstigarea banilor si multul lor folos, ca pe o amagire
vremelnica, vei cunoaste ca petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu e
altceva decât bogatia , Sfântul Antonie cel Mare.
„Când aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta , Sfântul Grigorie de
Nazianz.
„Cauti bogatie? Fati-L prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Esti bogat? Foarte bine! Esti zgârcit? Foarte rau! , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Nu bogatii vor fi osânditi, ci cei ce slujesc bogatiei , Sfântul Ioan Gura de
Aur.
„În cele trecatoare, nu poti deveni bogat decât saracind pe altul. În cele
duhovnicesti, nu poti deveni bogat decât îmbogatind pe altul , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Daca nu stapânesti aurul, te stapâneste el pe tine , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Cel ce crede ca are totul, nu are nimic , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Saracilor, ce va lipseste daca Îl aveti pe Dumnezeu? Bogatilor, ce aveti daca
va lipseste Dumnezeu? , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Bogatia faptei este bogatia sufletului , Sfântul Teodor Studitul.
„Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti însa doar ceea ce au nu si ceea
ce le lipseste , Sfântul Ambrozie.
„Bogatii vor ajunge în cer, când îi vor introduce acolo saracii , Fericitul
Augustin.
„Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamântesti, sa le privim
ca de pe patul de moarte! , Alfons de Liguori.
„Bogatia nu este în sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi
rau sau bine , Clement Alexandrinul.
Bucuria
„ Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va
veseli cu bucuria cea adevarata sufletul omului , Sfântul Vasile cel Mare.
„ Pe cel ce se bucura în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui,
Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi în inima noastra; mai
degraba, doreste ca, din iubire pentru El, sa avem mereu bucurie în suflet ,
Sfântul Ioan Scararul.
„Cel ce iubeste, mereu se bucura , Teofilact.
„Înlauntrul nostru trebuie sa fie pururea Înviere , PS Inochentie.
„Exista cruzime în toate starile sufletesti, în afara de bucurie … Sa faci rau
e o placere, nu o bucurie. Bucuria, singura victorie adevarata asupra lumii, e
pura în esenta ei, este deci ireductibila la placere, întotdeauna respectabila
atât în sine, cât si în manifestarile ei , Emil Cioran.
Bunatatea
„Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a binevoit sa faca ceva care sa-I
primeasca binefacerile si sa se împartaseasca din bunatatea Lui: aduce de la
nefiinta la fiinta, creeaza Universul, atât pe cele vazute, cât si pe cele
nevazute si pe om , Sfântul Ioan Damaschin.
„Sa-I dam lui Dumnezeu de bunavoie, ceea ce oricum trebuie sa-I dam , Sfântul
Ioan Gura de Aur.
„Când un strain bate, caritatea îi deschide usa ospitalitatii; odata intrat, îl
întâmpina bucuria; odata primit, îl gazduieste omenia; pe cel flamând, îl
hraneste bunatatea; pe cel deznadajduit, îl calauzeste credinta, iar pe cel
tulburat, dragostea , Sfântul Ambrozie.
„Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite ,
Sfântul Ambrozie.
„A da cu placere valoreaza mai mult decât ceea ce dai , Fericitul Augustin.
Casatoria
„Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi când nu patima este
cea care trece înaintea legii, ci când ceea ce este necesar satisfacerii reciproce
si zamislirii copiilor fixeaza casatoria în scopurile ei. Consimtamântul la
casatorie va fi cu adevarat cinstit când, nevoile casatoriei fiind cunoscute
dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul,
placerea împreunarii sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi
consecinta nevoilor casatoriei ... Caci atunci când ratiunea, aflata în suflet,
daca stapâneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe
buna dreptate, contopirea sufletelor este urmata, în mod legitim, de cea a
trupurilor în care salasluiesc , Sfântul Vasile cel Mare.
„Nunta pastreaza sfintenia , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Caminul este o mica Biserica , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Nimic nu uneste viata noastra atât de strâns si de puternic ca dragostea
dintre barbat si femeie , Sfântul Ioan Gura de Aur.
Constiinta
„Cerceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-ti
para rau - si negresit vei afla - suspina atunci întru marturisirea pacatelor,
plânge întru rugaciune si îngrijeste-te de moartea cea adevarata, adica de
osânda sufletului; caieste-te de pacatele tale ... pentru vindecare , Sfântul
Ioan Gura de Aur.
„În constiinta încarcata, mai mult te sperie pierderea cerului decât chinul
iadului , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Sa-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de ajuns , Sfântul
Ioan Scararul.
„Constiinta nu-i mai judeca pe cei care au ajuns în culmea virtutii sau în
culmea viciului , Talasie Libianul.
„Gândul curat înalta sufletul, cel murdar îl coboara , Talasie Libianul.
„Numai constiinta lui Dumnezeu poate întemeia iubirea fata de om si numai
constiinta omului poate întemeia vointa de vesnicie a omului si de înaintare în
lumina infinita si eterna a lui Dumnezeu. Numai un Dumnezeu constient poate
pretui pe om si numai un om constient poate pretui pe Dumnezeu , Pr. prof.
Dumitru Staniloae.
„Constiinta are si un sertar secret. Stapâneste-ti curiozitatea care te împinge
sa scotocesti în el. Te vei îngrozi gasind acolo toate cuvintele pe care nu
le-ai rostit, toate surâsurile pe care le-ai ascuns, toate lacrimile pe care nu
le-ai plâns. Sunt toate acolo înghetate. E lesul tau într-un frigider , Sergiu
Dan.
Creatia
„Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de câte ori doresc,
pot sa citesc în cele facute de Dumnezeu , Sfântul Antonie cel Mare.
„Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers , Sfântul Ioan Gura
de Aur.
„Nu te întreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii ,
Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Toate lucrurile ne-au fost încredintate noua si noi acestora , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Creatia întreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, decât prin om , Sfântul Maxim
Marturisitorul.
„Folosirea gresita a gândurilor duce la întrebuintarea gresita a lucrurilor ,
Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Lumea este mormântul Domnului , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va îndeparta de lume ,
Sfântul Isaac Sirul.
„Omul nu este mântuit de trupul sau, ci în trupul sau. Nu este mântuit de lumea
materiala, ci împreuna cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al
creatiei, mântuirea sa presupune împacarea si transfigurarea întregii creatii ,
Kallistos Ware.
„Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om , Pr. prof. Dumitru
Staniloae.
„Lumea ni s-a dat pentru comunicare între noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe
noi însine , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
„Umanitatea si creatia sunt inseparabile în iconomia lui Dumnezeu , Pr. prof.
Ion Bria.
„Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi
decalajul dintre progresul stiintific si cel spiritual, daca va continua sa
ramâna aplecat asupra lui însusi, închis în imanenta unei lumi care se vrea
autonoma, ci numai în unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire,
Care este Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Popescu.
Credinta
„O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta ,
Sfântul Atanasie cel Mare.
„Credinta este libera consimtire a sufletului , Sfântul Antonie cel Mare.
„Sarac esti (necredinciosule - n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea
de oameni, sarac de credinta în Dumnezeu, sarac de speranta , Sfântul Vasile
cel Mare.
„Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru
mare , Sfântul Grigorie de Nazianz.
„Cine nu crede ca va învia si ca va da socoteala, ci gândeste ca toata fiinta
sa se margineste la viata aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune.
... Credinta în Înviere este adevarata mângâiere în suferinte, în lupta cu
ostenelile si cu greutatile vietii , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Aceasta comoara (credinta - n.n.) nu o gasim sapând prin pamânt, ci o aflam
daca cercetam sufletul omului bolnav. ... Ea consta din rabdare, din
întelepciune, statornicie si o neclintita nadejde în Dumnezeu , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Credinta întareste ceea ce ratiunea clatina , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se
îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se
lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc ,
Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Lucrurile mai presus de fire, pot fi întelese prin credinta , Sfântul Ioan
Damaschin.
„În fapte se arata credinta. ... Credinta, fara fapte, nu exista , Sfântul
Simeon Noul Teolog.
„Precum Dumnezeu este pricina si izvorul a tot binele, asa începutul binelui în
noi este credinta, mai bine zis Hristos , Sfântul Grigorie Sinaitul.
„Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada,
n-am nici unul , Fericitul Augustin.
„Crede ca sa întelegi! , Fericitul Augustin.
„Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup , Teodoret al
Cirului.
„Credinta este contemplarea unui lucru tainic , Teodoret al Cirului.
„Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, decât cu oamenii necredinciosi ,
Cuviosul Azarie.
„Dumnezeu cere de la tot omul care are Botezul credinta dreapta de la suflet,
cumpatare de la trup si adevar de la limba , Calist si Ignatie.
„Credinta liturghiseste între Dumnezeu si sfinti taine negraite Calist si Ignatie.
„A crede în Dumnezeu e un lucru, a-L cunoaste e altceva , Cuviosul Siluan
Athonitul.
„Cel mai minunat lucru este forta cu care se comunica certitudinea de credinta
de la omul care o are la cel care îl vede , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
„Credinta altuia este mediul, este cararea, prin care transmite Dumnezeu
credinta în noi , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
„Credinta nu e un bun explicabil în cadrul individualist. Ea e produsul
raportului între om si om si al lucrarii lui Dumnezeu care e activ în acest
raport. De la om si de la Dumnezeu deodata sau de la Dumnezeu prin om se naste
ea , Pr. prof. Dumitru Staniloae.
„A crede în Hristos înseamna, si totdeauna a însemnat, nu numai a-L marturisi,
nu numai a primi de la El, ci mai înainte de toate a te darui Lui. … Si nu
exista alta cale, de a crede în El decât acceptând credinta Lui ca fiind a
noastra, iubirea Lui ca a noastra, dorinta Lui ca fiind a noastra … A crede în
El si a nu crede în ceea ce El a crezut, a nu iubi ceea ce El a iubit si a nu
dori ceea ce El a dorit, înseamna a nu crede în El. A-L separa de continutul
vietii Sale, a astepta de la El minuni sau ajutor fara sa faci ce a facut El,
si în sfârsit a-L numi Domn si a-L adora fara sa faci voia Tatalui Sau,
înseamna a nu crede în El. Suntem mântuiti nu pentru ca credem în puterea Lui
„supranaturala … ci pentru ca acceptam
din toata inima si facem a noastra dorinta care a umplut viata Lui , A.
Schmemann.
„Credinta e un frumos curcubeu care uneste cerul cu pamântul , Geibel.
„Credinta este organul prin care respiram parfumul vesniciei , Schubert.
„Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut în El;
m-as gândi ca mi-am facut o onoare crezând în El, ca, daca universul este ceva
stupid, cu atât mai rau pentru el; ca greseala nu este în gândirea mea ca nu
exista Dumnezeu, ci în Dumnezeu ca nu exista , Pr. Valensin.
„Nu credinta este aceea care se naste din minune, ci minunea ia nastere din
credinta , Dostoievski.
„Credinta ca aderare la adevarurile revelate si ca asumare a adevarurilor
primite prin Biserica, de la Sfintii Parinti, asigura si calitatea evlaviei si
a tuturor ostenelilor monahale. O credinta dreapta în Hristos este si cale
dreapta si sigura spre acelasi Hristos. Ortodoxia credintei garanteaza si
ortopraxia: nu poti înfaptui fapte mântuitoare, daca nu te gasesti pe drumul
autentic spre Hristos, pe care au mers cei dinainte. Si te gasesti pe acest
drum atâta vreme cât confirmi fidelitatea fata de Hristos. Si fidelitatea
aceasta, concretizata în prezenta gândirii lui Hristos în mintea ta, în
simtirea lui Hristos în sentimentele tale si în modul de comportare, dupa
modelul lui Hristos, este credinta dreapta. Este credinta-virtute, deosebita de
credinta-parere sau de credinta-emotie , Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca.
„Fara Dumnezeu, fara credinta omul devine un animal rational care vine de
nicaieri si merge spre nicaieri , Petre Tutea.
Crestinismul
„Crestinii traiesc în trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamânt, dar vietuiesc
ca în ceruri. Ei nu sunt o societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci,
desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor, tinuta lor morala
si duhovniceasca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul
pentru trup , Epistola catre Diognet.
„Crestinismul se folosea, la început, de obiecte de lemn, dar el era de aur.
Astazi, se foloseste de obiecte de aur, iar el este de lemn , Sfântul Atanasie
cel Mare.
„Crestinismul este o imitare a naturii divine , Sfântul Grigorie de Nyssa.
„Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti: sufletul este pânza,
virtutile sunt culorile, iar Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam ,
Sfântul Grigorie de Nyssa.
„Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii , Sfântul Grigorie de Nazianz.
„Crestin este cel ce Îl imita pe Hristos: în cuvinte, în fapte, în gândire ,
Sfântul Ioan Scararul.
„Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor! , Origen.
„Adevaratul crestin Îl poarta mereu pe Iisus în inima sa , Avva Leontie.
„Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos întreg pentru mântuirea mea,
Scriptura întreaga pentru studiul meu si întreaga lume drept parohia mea ,
Fericitul Augustin.
„Crestinii nu se nasc, ci se fac , Tertulian.
„Antinomia crestinismului consta în faptul ca el este îndreptat concomitent
asupra întregului - asupra întregii creatii, asupra întregii lumi, asupra
întregii omeniri, dar totodata este îndreptat integral si asupra fiecarei
persoane umane unice si de nerepetat , Al. Schmemann.
„Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a
omului si a întregii creatii , Paul Evdokimov.
„Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si în Hristos, calauzita de Duhul Sfânt
… Crestinii traiesc în Hristos si Hristos traieste în ei , Serghei Bulgakov.
„Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si
dreptatii, ori o nobila si rationala explicatie a vietii («teologia mai bine
decât zoologia ne explica tainele» - Emil Cioran); ori un înalt cod de purtari
(confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga,
zenul); ori un jet de întrebari (taoismul); ori un act de supunere în fata
Unicului (iudaismul, islamismul). E mai mult si mai deosebit : e învatatura lui
Hristos, adica a dragostei si a salvatoarei putinti de a ierta , Monahul
Nicolae Steinhardt.
Crucea Sfânta
„Mântuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu mâinile întinse. El S-a
sfârsit îmbratisându-ne , Sfântul Atanasie cel Mare.
„Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la
cer prin comoditate , Sfântul Isaac Sirul.
„Crucea este poarta tainelor , Sfântul Isaac Sirul.
„Crucea are multe întelesuri ... trebuie sa numim latime divina emanatia
infinit de larga a lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care
se întinde peste toate, iar adâncime, taina nepatrunsa de nimic din cele
existente , Dionisie Areopagitul.
„Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, … iar prin linia orizontala
se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând alt suport
al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu , Sfântul Maxim Marturisitorul.
„Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea
în paradis , Pr. Prof. Dumitru Staniloae.
„Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua
planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre
naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne
reprezinta grafic si cardinal, ne expune în dubla - paradoxala, perpendiculara,
fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine
deopotriva de lume si de cer , Monahul Nicolae Steinhardt.
„Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea , Monahul Nicolae Steinhardt.
„Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta
umana, ne este oferit de taina care constituie fondul însusi, inima revelatiei
crestine - Taina Crucii , Al. Schmemann.
Index
Cultura
„Trebuie sa facem un efort ascetic în numele lui Hristos ca raspuns la actul de
cultura realizat în numele fiintei europene dezintegrate si decazute, în numele
ateismului, civilizatiei sau al lui antihrist , Iustin Popovici.
„A sti pentru a fi, iata idealul de cultura pe care trebuie sa si-l daruiasca
lumea de astazi , Anton Dumitriu.
Cumpatarea
„Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol , Sfântul Ioan Gura de
Aur.
„Nu strica lipsa cât strica surplusul , Sfântul Ioan Gura de Aur.
„Cel ce nu se supune cuvântului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e
necredincios în ceea ce e putin, e necredincios si în ceea ce este mult. Acela
se osteneste în zadar , Sfântul Ioan Scararul.
„Precum o mama se îngrijeste de copil, asa se îngrijeste Hristos de un trup
care sufera si e totdeauna aproape de un astfel de trup , Sfântul Isaac Sirul.
„În stomacul plin nu se afla cunostinta tainelor lui Dumnezeu , Sfântul Isaac Sirul.
„Fericit cel ce se opreste de la toata dulcea patimire, care-l desparte de Cel
ce l-a zidit , Sfântul Isaac Sirul.
„…Temelia tuturor bunatatilor si slobozirea sufletului din robia vrajmasului si
calea care duce la lumina si la viata consta în aceste doua moduri: în a te
aduna pe tine într-un singur loc si a posti totdeauna, adica a te canonisi pe
tine prin înfrânarea stomacului în chip întelept si cuminte, prin sedere
nemiscata si prin neîncetata gândire la Dumnezeu …din aceasta vine libertatea
omului adevarat si bucuria sufletului si odihna cu Hristos în Împaratia
cerurilor , Sfântul Isaac Sirul.
„Pâinea putina de la o masa curata curata sufletul celui ce o manânca liber de
toata patima , Sfântul Isaac Sirul.
„Tot ce întrece dreapta masura e vatamator : atât întinderea peste masura a
postului, cât si saturarea; atât privegherea peste masura, cât si somnul prea
mult , Avva Moise.
Cunoasterea
„Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu , Sfântul Irineu.
„Când gândirea nu se mai împrastie printre cele din afara si nu se mai
împrastie în lume, prin simturi, ea se întoarce spre sine. Prin sine, mintea se
ridica pâna la contemplarea lui Dumnezeu , Sfântul Vasile cel Mare.
„Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfântul Isaac Sirul.
„A-L întelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta ,
Sfântul Grigorie de Nazianz.
„În contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu
duhul ..., iar aceasta experienta fericita si plina de bucurie ... face ca
mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile , Sfântul Grigorie Palama.
„Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita în chip natural în noi ,
Sfântul Ioan Damaschin.
„Adevarata cunoastere poarta în ea pecetea dragostei , Sfântul Maxim
Marturisitorul.
„Cunoastere însemna a te uita pe tine, gândindu-te la Dumnezeu , Diadoh al
Foticeii.
„Din dragoste izvoraste cunoasterea , Talasie Libianul.
„Cea mai mare dintre învataturi este sa te cunosti pe tine însuti; daca cineva
se cunoaste pe sine, Îl va cunoaste si pe Dumnezeu , Clement Alexandrinul.
„Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii , Dionisie
Areopagitul.
„Uita de tine si cunoaste-ti sinele! , Cuviosul Varsanufie.
„Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai
fi Dumnezeu , Evagrie.
„La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a
gândi , Christos Yannaras.
„Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai întru atâta cât i S-a revelat
Dumnezeu , A. Comorosan.
Cunoasterea sinelui
„Daca nu ne cunoastem cum ne-a facut Dumnezeu, nu ne vom cunoaste cum ne-a
facut pacatul , Sfântul Grigorie Sinaitul.
„Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfântul Isaac Sirul.
„Înaltarea spre Dumnezeu începe cu o coborâre în sine - cunoaste-te pe tine
însuti , André Scrima.
Cuvântul
„Cuvântul este sluga mintii , Sfântul Antonie cel Mare.
„Cuvântul este aratatorul principal al subiectului semenului nostru , Pr. Prof.
D. Staniloae.
„Cuvântul lui Dumnezeu nu este informatie , Ierom. Rafael Noica.
Daruri
„Dumnezeu, pentru ca este mare, îndrageste sa daruiasca lucruri mari; noi, din
pacate, avem inimile mici pentru a le primi , Angelus Silesius.
„Dumnezeu se daruieste oamenilor dupa setea lor: câtorva, care nu pot bea mai mult,
El nu le da decât o picatura; dar ar vrea sa dea valuri întregi pentru ca, la
rândul lor, crestinii sa poata adapa întreaga lume .
Defaimarea
„Aceluia caruia îi place ca prin vorbe sa roada viata celor care nu sunt de
fata, sa stie ca la masa aceasta nu are ce cauta , Fericitul Augustin.
Demoni
„Diavolii prin
cadere au dobândit o oarecare grosime materiala , Sfântul Grigorie Sinaitul.
„Cine poarta razboi cu diavolul, tine pacea cu Dumnezeu , Sfântul Ioan Gura de
Aur.
„De noi depinde daca diavolul va fi puternic sau neputincios , Sfântul Ioan
Gura de Aur.
„Treaba diavolului este sa îndruge multe, treaba noastra este sa nu le ascultam
, Fericitul Augustin.
„Înainte de pacat, diavolul ne face sa-L vedem pe Dumnezeu milos, iar dupa
pacat ni-L prezinta ca Judecator neîndurat , Sfântul Tihon.
„Despre diavol trebuie sa vorbesti cu pudoare si cât mai rar cu putinta , Karl
Barth.
Desavârsirea
„Omul urca sfintind lumea si sfintindu-se pe sine, prin fapte, prin simturi si
prin iubire din puterea iubirii Sfintei Treimi , Sfântul Maxim.
„Iubeste lucrarea linistii mai mult decât saturarea celor flamânzi în lume si
decât întoarcerea multor neamuri la Dumnezeu. Caci mai bine îti este sa te
dezlegi de legatura pacatului decât sa eliberezi robi din robie. Mi bine îti
este sa te împaci cu sufletul tau prin unirea într-un gând a treimii din tine,
adica a trupului, a sufletului si a duhului, decât sa împaci prin învatatura ta
pe cei tulburati … Mai bine îti este sa fi zabavnic la limba decât sa
cunoscator si iscusit în a revarsa cu ascutimea mintii învatatura ca pe un rau.
Mai de folos îti este sa te îngrijesti sa învii din patimi sufletul tau cazut,
prin miscarea gândurilor tale în cele dumnezeiesti, decât sa învii pe cei morti
, Sfântul Isaac Sirul.
„Cel ce-si simte pacatele lui e mai bun decât cel ce scoala mortii prin
rugaciunea lui, când locuieste în mijlocul multora. Cel ce suspina un ceas pentru
sufletul sau e mai bun decât cel ce foloseste lumii întregi prin gândirea lui …
Cel ce urmeaza lui Hristos în tânguirea de unul singur e mai bun decât cel ce
se lauda pe sine în adunari , Sfântul Isaac Sirul.
„Sârguieste-te sa intri în camara ta dinauntru si vei vedea camara cereasca,
caci una si aceeasi usa deschide contemplarea amândurora. Scara Împaratiei e
ascunsa înauntrul tau, în sufletul tau. Spala-te, asadar, de pacat si vei
descoperi treptele pe care sa urci , Sfântul Isaac Sirul.
„Cei ce spun ca nimeni, în vremea noastra si în mijlocul nostru, nu poate tine
poruncile evanghelice ..., aceia închid cerul pe care ni L-a deschis Hristos ,
Sfântul Simeon Noul Teolog
„Caci nu va fi vreunul din Hristos, sau madular al lui Hristos daca nu se face
de aici partas al harului, alcatuindu-se dupa chipul adevarului si al
cunoasterii , Sfântul Grigorie Sinaitul, Filocalia 7, p. 103, 42.
„Exista o singura cale - trairea învataturii crestine, în toata adâncimea ei si
în toata sinceritatea noastra , Arsenie Boca.
„Cel care nu este duhovnicesc pâna în trupul lui devine trupesc pâna în duhul
lui .
„Dati-i omului aceasta lume si nevoia pentru cealalta lume va dispare .
Desfrânarea
„Spunem ca fecioria este de la început si ca dintru început a fost sadita în
firea oamenilor … , Sfântul Ioan Damaschin.
„Daca tu îti aperi trupul doar pe din afara de stricaciune si desfrâu, însa
înlauntrul tau desfrânezi în gândurile tale, esti un desfrânat înaintea lui
Dumnezeu, si nu-ti foloseste la nimic faptul ca ai trupul feciorelnic , Sfântul
Macarie.
„În cadrul casatoriei desfrâul nu consta în folosirea sexului, ci într-o
practicare a lui abuziva sau perversa … Notiunea de abuz n-are înteles
cantitativ ci calitativ : într-o practicare nefireasca si fara finalitate , IPS
Andrei.